Ce vreau de la topic. Cineva incepe o poveste si urmatorul ii gaseste finalul. Fiecare are dreptul la o poveste frumoasa,Urmatorul o termina cu ce final crede el. Incep eu. O sa o scriu pe toata. Next user o adapteaza de unde crede el ca o poate schimba. Next next user incepe alta si asa mai departe. Hai,sa ne amintim cum erau compunerile scolare. Incercam?
De 2 zile o ascult in telefon cum rade printre lacrimi si imi povesteste o multime de intamplari haioase despre el si nu o pot intelege. Iubitul ei a murit. Simte nevoia sa isi descarce sufletul ptr ca nu are cui. Nu o cunosc,nu l-am cunoscut. Ne intalneam online pe un site de jocuri si chatuiam,de vreo 2 luni. Ne beam cafeaua si ne fumam tigarea impreuna in fiecare dimineata.Ne cautam peste tot,pana ne gaseam si ne asezam la masa. O masa rotunda,cu fata de masa in patratele rosii si albe. Ca la bodega de la coltul strazii,ne placea noua sa zicem. Am prins drag unii de altii. Ne faceam planuri cum vom merge in iarna asta la ski si cum ne vom petrece un weekend impreuna,la Brasov,cu familiile. Nu ii pot intelege lacrimile si nici rasul. Ii simt in schimb golul din suflet. Incerc sa imi imaginez fiecare intamplare ce mi-o povesteste si o aseman chipurilor din pozele date pe mess. E greu sa inteleg o poveste de dragoste curata,sincera. El paralizat de zeci de ani,ea..intr-o casnicie de care o leaga un copil... Si se iubesc. Pe ascuns. Se iubesc certandu-se si avand grija unul de altul. Problemele trec mai usor. Acum el nu mai e datorita unei complicatii de sanatate aparute brusc si fatala. Mi-a povestit cum a fost la inmormantare. Ar fi vrut sa puna muzica,asa cum isi imagina el ca isi va lua ramas bun de la ea..intr-o zi . Ar fi vrut sa il invite la dans si sa spuna tare ceva ce nu ii spusese pana atunci,in toata relatia interzisa- te iubesc puiut. Ar fi vrut sa il certe ca a plecat pe nepregatite fara sa ii dea cadoul pe care el i-l ceruse candva,sa ii simta parfumul,atunci cand nu e langa el-o esarfa multicolora. Pentru prima data nu l-ar fi certat ca fumeaza,stiind ca ii dauneaza foarte grav,mai ales problemelor pe care le avea cu plamanii. Timi statea nemiscat langa sicriul lui si o privea fix cerandu-i sa ii aduca inapoi stapanul. Imi imaginez doi ochi mici verzi( da,uneori cateii mai au si ochi verzi) cum isi cauta lesa cand el ii zicea-mergem afara la pi,baiatul lui tata? E extraordinar cum din doar cateva poze poti reface firul vietii cuiva. Imaginile sunt povestea nerostita,imaginata in culori. Simt si eu golul din sufletul ei. Pe mess,id.ul lui imi sare in ochi.E scris cu majuscule.Nu il pot sterge.Ii respect amintirea,pastrandu-l. Imi vine sa ii vorbesc,sa il cert si eu,ca nu a anuntat pe nimeni,ca a fost un egoist,ca a plecat. Vreau sa cred ca e acolo si sta ascuns pe invizibil si intr-o zi va aparea din senin- uite-ma ! Doar ca..probabil urmatoarea data...webcamul lui va fi..doar o poza de pe o cruce,la care am sa vorbesc singura si imi voi imagina o ea cum ii leaga dragastos o esarfa multicolora pe I.N.R.I ,sa ii simta parfumul...sa nu ii fie rece..