Migrena este definita ca o durere intensa de cap (cefalee), cu o durata
de 4 pana la 72 de ore si care are caracter recidivant (se repeta). O
persoana care are migrene, nu-si poate desfasura normal activitatile
cotidiene (de rutina). Cu toate ca migrenele sunt neplacute si interfera
cu desfasurarea normala a vietii, nu produc leziuni pe termen lung.
Migrenele pot fi considerate o afectiune, care trebuie tratata ca atare.
Este important consultul medical de specialitate, deoarece medicul
poate recomanda diferite medicamente care pot atenua cefaleea intensa
asociata migrenelor.

Cuprins articol:

CauzeSus
-
agregarea familiala (tramsmiterea genetica), a fost evidentiata in cazul
migrenelor. Cu toate acestea nu se stie exact de ce anumite persoane
sunt mai predispuse pentru aparitia migrenelor decat altele
-
dilatarea sau ingustarea vaselor cerebrale (anevrisme, respectiv
stenozari vasculare), care pot cauza cefalee intensa secundara
diferitelor modificari chimice de la acest nivel (aceste modificari
chimice pot produce inflamatie, edem si durere)
SimptomeSus
Simptomele
migrenei pot varia de la caz la caz, deseori fiind precedate de anumite
semne prevestitoare (aura). Simptomele caracteristice aurei apar de
obicei cu aproximativ 30 de minute inaintea atacului migrenos
propriu-zis si este caracterizat prin cefalee care creste in intensitate
si tulburari vizuale (pacientul vede puncte negre sau percepe flashuri
luminoase intense). Unele persoane semnaleaza o senzatie de amorteala
sau de intepaturi la nivelul bratelor, mainilor sau fetei, pe parcursul
acestei aure. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor nu relateaza
prezenta aurei de dinaintea episodului migrenos.

Simptomele cele mai frecvente ale migrenei includ:
- cefalee pulsatila pe o parte a craniului (hemicranie)
- cefalee moderat-severa
- accentuarea cefaleei odata cu desfasurarea activitatilor fizice cotidiene
- greata, varsaturi
- sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie) sau la stimuli sonori, uneori chiar si la anumite mirosuri.
Exista
mai multe tipuri de migrene, fiecare cu caracteristicile ei aparte. De
exemplu, unele femei au migrene care apar inaintea menstruatiei
(premenstrual). Este destul de dificil de a diferentia migrenele de alte
tipuri de cefalee. Cefaleea din sinuzitele acute este asemanatoare
celei din migrene. Migrenele se diferentiaza de alte tipuri de cefalee
prin faptul ca acestea apar pe o parte a capului (hemicranie),
localizarea dreapta respectiv stanga a acesteia, putand insa varia de la
un episod la altul. Migrenele sunt deseori acompaniate de fotofobie si
sensibilitate crescuta la zgomote. Migrenele pot aparea de asemenea in
contextul altor afectiuni, precum astmul bronsic sau depresia. Alte
afectiuni mai grave, precum tumorile sau infectiile cerebrale, pot
prezenta simptome asemanatoare migrenelor. Cefaleea datorata altor cauze
grave de sanatate sunt relativ rare.
EvolutieSus
Simptomele de dinaintea migrenei (prodromale)
Cu
o zi sau doua inaintea aparitiei migrenei, persoana in cauza poate
relata diferite simptome precum, fatigabilitate marcata, somnolenta,
apetit selectiv pentru anumite alimente (de exemplu ciocolata),
iritabilitate sau agitatie psihomotorie.

Aura

Un procent
de 30% dintre persoanele care sufera de migrene, prezinta inaintea
episodului migrenos propriu-zis unele semne prevestitoare, denumite
medical, aura. Simptomele caracteristice aurei se devolta in 5-20 de
minute si sunt caracterizate prin aparitia unor tulburari vizuale de
tipul, flashurilor luminoase intense, punctelor negre, intunecoase,
senzatiei de distorsiune a imaginilor. De asemenea pot aparea si
tulburari senzitive (amorteli, furnicaturi), la nivelul mainilor,
bratelor sau a fetei.
In cazuri mai rare pacientul nu poate sa
descrie in cuvinte senzatiile traite, uneori aparand o slabiciune brusc
instalata pe o parte a corpului. In cazul in care odata cu migrena apar
simptome noi, care nu au mai fost semnalate de pacient, este important
ca acesta sa apeleze de urgenta la ajutor medical de specialitate pentru
a elimina alte afectiuni (grave) care pot avea simptome asemanatoare
(accidentul vascular ischemic tranzitor sau accidentul vascular ischemic
sau hemoragic, propriu-zis).
Atacul migrenos

De obicei dupa
un interval de 30 de minute de la instalarea aurei, apare migrena
propriu-zisa. Fara tratament, aceasta poate dura intre 4 si 72 de ore.
Durerea de cap (cefaleea), apare pe o parte a capului (hemicranie),
deseori in spatele orbitei, cu toate ca durerea isi poate schimba
localizarea si sa treaca de cealalta parte a capului sau sa generalizeze
pe ambele parti. Durerea poate sa varieze ca intensitate de la moderat
la sever, uneori putand fi atroce, invalidanta.

Alte simptome care pot acompania cefaleea, sunt:
- sensibilitatea crescuta la lumina (fotofobie) sau la alti stimuli (auditivi sau olfactivi)
- greata, varsaturi
- accentuarea simptomelor odata cu efectuarea activitatilor normale zilnice.

Destul
de rar, s-au semnalat probleme de vorbit (dizartrie), furnicaturi ale
fetei, mainilor, umerilor sau slabiciune instalata pe o parte a corpului
(hemiplegie).
Simptomele aparute dupa atacul migrenos (postdromale)

Odata
cu diminuarea si disparitia simptomelor secundare migrenei, pot aparea
anumite simptome, precum: durerile sau crampele musculare,
fatigabilitatea (oboseala accentuata) sau uneori perioade scurte de
revelatie. Aceste simptome pot dura pana la 24 de ore dupa terminarea
episodului migrenos.
Factori de riscSus
Persoanele care prezinta urmatoarele caracteristici, sunt mai predispuse la a dezvolta migrene:
- istoric familial de migrene;
- sexul feminin. Femeile au un risc de aparitie al migrenelor de 3 ori mai mare decat barbatii;
- adolescentii si adultii tineri, migrenele aparand cel mai frecvent la aceste categorii de varsta;
- afectiuni precum, depresia, sindromul anxios depresiv, astmul bronsic sau epilepsia.
Consultul de specialitateSus
Sunt recomandate respectarea urmatoarelor indicatii in cazul persoanelor care au suspiciuni ca ar putea avea o migrena.
Apelarea la serviciul de urgenta (salvare sau unitatile de primire urgente ale spitalelor), in cazul in care apare:
- cefalee intensa, atroce, deseori paroxistica (aparuta brusc), diferita de alte episoade anterioare sau care pare inconstanta;
- amorteala, paralizie sau slabiciune aparuta la nivelul fetei, membrelor, in special pe o parte a corpului (hemiplegie);
- ameteala brusc instalata, imposibilitatea de a merge normal sau de a mentine ortostatismul (pozitia verticala a corpului);
- tulburari vizuale brusc instalate;
- tulburari de vorbire (dizartrie) sau confuzie psihica (obnubilare);
- tulburari de mers sau de mentinere a echilibrului si ortostatismului.
Consult medical de specialitate sau apelarea la serviciul de urgente al spitalului, in cazul in care apare:
- febra si redoare de ceafa (intepenirea muschilor cefei);
- greata si varsaturi cu imposibilitatea de a ingera lichide;
- cefalee care nu diminueaza intr-un interval de 24 de ore.
Urmarirea atenta a simptomelor si efectuarea unui consult medical de specialitate in cazul in care apare:
- cefalee care nu diminueaza la 1-2 zile de la debut sau care trezeste pacientul noaptea (cefalee nocturna);
- cefaleea se agraveaza sau recidiveaza (repetitiva) tot mai frecvent, la intervale mici de timp;
- aparitia unor simptome noi;
- se suspicioneaza anumite probleme legate de tratamentul medicamentos;
- cefalee recidivanta, la o varsta de peste 50 de ani;
- cefalee aparuta dupa activitatea fizica (chiar si dupa activitatea sexuala), dupa tuse sau stranut;
-
simptomele sunt suficient de puternice pentru a perturba desfasurarea
activitatilor fizice cotidiene (de exemplu absenta de la scoala sau
serviciu).
Expectativa vigilentaSus
Perioada de expectativa
vigilenta este intervalul de timp in care medicul observa evolutia
simptomelor sau a afectiunii fara a administra nici un tratament.
Aceasta abordare este recomandata oin cazul pacientilor nou
diagnosticati si care utilizeaza o serie de medicamente pentru a reduce
intensitatea si frecventa acestor atacuri.
Medici specialisti recomandatiSus
Specialistii care pot diagnostica si trata migrena, sunt urmatorii:
- medicul de familie
- medicul generalist
- medicul internist
- neurolog.

Este
recomandat sa se consulte un specialist in tratamentul migrenelor, mai
ales daca cefaleea nu diminueaza si nu dispar la utilizarea
tratamentului. In cazul copiilor care acuza migrene, este foarte
important sa se apeleze la un pediatru cu experienta in tratarea unor
astfel de afectiuni (cel mai frecvent pediatru neurolog). De asemenea
este important sa se stie ca studiile medicale pentru folosirea
medicamentelor antimigrenoase la copil, sunt destul de limitate.
In
cazul in care exista suspiciunea ca migrena este in relatie cu o
afectiune psihica precum depresia sau anxietatea, este recomandat un
consult psihiatric sau psihologic de specialitate, pentru recomandarea
unui tratament corect.
Tratament - GeneralitatiSus
Nu exista un
tratament curativ pentru migrene, dar se pot efectua diferite tratamente
in scopul diminuarii intensitatii si frecventei atacurilor migrenoase.
Exista mai multe tipuri de medicamente care sunt folosite in prevenirea
si tratarea recidivelor migrenoase. Exista dovezi ca administrarea
cronica a aspirinei si a unui medicament antiemetic (care reduc greata
si varsaturile), spre exemplu metoclopramidul (Reglan), pot reduce
simptomele asociate migrenei.
O alta metoda de a reduce numarul
episoadelor migrenoase este evitarea factorilor de risc care pot
declansa episoadele migrenoase, precum, consumul de vin rosu sau somnul
excesiv sau dimpotriva insuficient.
Tratament initialSus
Pentru
diminuarea simptomelor asociate migrenelor, se pot folosi initial
medicamente uzuale care pot fi achizitionate de pacient fara necesitatea
unei retete medicale, precum acetaminofenul (Paracetamol) sau
antiinflamatoriile nonsteroidiene (Aspirina, Ibuprofen, Naproxen).
Majoritatea specialistilor recomanda folosirea AINS, initial, inaintea
utilizarii altor medicamente care pot avea mai multe efecte secundare.
Tratamentul
initial al migrenei depinde de severitatea simptomelor si de frecventa
episoadelor migrenoase. Sunt folosite astfel medicamente care diminueaza
simptomele si medicamente care previn atacurile recurente.
Medicamentele cel mai frecvent folosite in tratamentul migrenei, sunt:
-
agonistii receptorilor de serotonina (triptanii) sunt medicamente care
se folosesc atunci cand se incearca diminuarea rapida a cefaleei
-
derivatii de ergotamina, precum Cafergot, sunt folosite de asemenea in
tratamentul migrenelor dar nu sunt la fel de eficiente ca triptanii
- Midrin este o combinatie medicamentoasa de isometheptene acetaminofen si diclorfenazona
- antiinflamatoriile nonsteroidiene (AINS) ca Aspirina, pot fi procurate si fara reteta medicala.

Medicamentele cel mai des folosite in prevenirea episoadelor migrenoase sunt:
- beta-blocantele care produc relaxarea musculaturii vasculare
- blocantii canalelor de calciu care scad vasoconstrictia (ingustarea vaselor de sange)
-
medicatia antidepresiva, ca amitriptilina sau antidepresivele
triciclice sunt de asemenea utile in prevenirea episoadelor migrenoase
- anticonvulsivantele, precum topiramatul a fost de curand aprobat de asociatiile farmaceutice ca medicatie antimigrenoasa.

Unele
studii medicale au aratat ca inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei (ACE) si blocantii receptorilor de angiotensina, reduc
frecventa episoadelor migrenoase. Cu toate acestea, sunt necesare mai
multe studii medicale care sa dovedeasca acest lucru.
Medicatia
antiemetica (care reduce greata si varsaturile), precum Compazinul sau
Reglanul, este deseori prescrisa alaturi de alte medicamente care pot
controla eficient aceste simptome.

Unele medicamente pe baza de
triptani sunt folosite de femeile care prezinta migrene premenstruale.
Un studiu medical recent a aratat faptul ca femeile cu migrene
premenstruale care isi administreaza frovatriptan (Frova), timp de 6
zile (cu 2 zile inaintea menstruatiei). Frovatriptanul este un
medicament folosit in tratamentul cefaleei intense, persistente. Un alt
studiu medical a aratat ca naratriptanul poate preveni atacurile
migrenoase care apar inaintea menstruatiei.

Terapia complementara
poate fi asociata tratamentului initial pentru a reduce numarul si
intensitatea atacurilor migrenoase. Este important ca medicul curant sa
fie informat asupra utilizarii unor astfel de terapii.
Acupuntura
este o metoda care implica utilizarea unor ace fine care se insera
tegumentar si care au rolul de a concentra si dirija fluxul de energie
catre organele vitale. Acest lucru poate relaxa musculatura si reduce de
asemenea cefaleea. Biofeedbackul este o metoda de relaxare, in care
pacientul invata sa-si controleze functiile organismului si astfel si
tensiunea musculara.
Tehnicile de relaxare, reduc stresul si
tensiunea. Iarba fetei (chrysantemum parthenium) este o planta care
poate preveni atacurile migrenoase. Sunt necesare insa mai multe studii
pentru a dovedi eficienta acesteia. Brusturele (petasites officinalis)
este folosita de asemenea in tratamentul si prevenirea atacurilor
migrenoase.
Tratament in cazul agravarii boliiSus
Daca simptomele
migrenei persista in ciuda tratamentului efectuat este recomandata
reevaluarea medicala si stabilirea unui nou tratament. In cazul in care
s-au incercat mai multe scheme terapeutice si simptomele raman
persistente, sunt necesare anumite investigatii complementare, precum
RMN-ul sau CT-ul, pentru a elimina alte posibile afectiuni care pot
determina simptome asemanatoare.
Este posibil ca in unele cazuri,
diagnosticul de migrena sa fie unul eronat si sa fie confundat astfel cu
alte cauze de cefalee, care necesita un alt tratament.

De retinut!

Episoadele
migrenoase se pot repeta chiar si sub tratamentul medical
corespunzator. Scopul tratamentului este de a reduce numarul episoadelor
migrenoase si de asemenea de a diminua intensitatea lor, prin folosirea
unor medicamente eficiente care au putine efecte secundare. In cazul
migrenelor de intensitate medie, sunt folosite pentru inceput
medicamentele mai putin puternice care se pot elibera si fara reteta
medicale. In cazul in care simptomele persista sau se intensifica se va
shimba strategia de tratament si se vor folosi medicamente mai
puternice.
Gasirea tratamentului adecvat pentru fiecare persoana in
parte necesita timp si rabdare. Folosirea excesiva a medicamentelor
antalgice sau care controleaza cefaleea, pot cauza recidive (rebound).
Aceste migrene de rebound sunt diferite de cele initiale si apar odata
cu disparitia efectului medicatiei utilizate, fiind necesara o noua
administrare. In timp, cefaleea va reaparea ori de cate ori persoana in
cauza intrerupe tratamentul. Medicatia antimigrenoasa trebuie sa fie
recomandata intotdeauna de medicul specialist. In cazul in care
recurentele episoadelor migrenoase sunt asociate cu prezenta depresiei
sau anxietatii, este important ca medicul curant sa fie informat asupra
acestui lucru.

frumos. :p

Mersi !

Interesant!

T/C . Pentru eviatrea spamului.